vineri, 9 ianuarie 2015

In diminetile perfecte, fantomele trecutului dispar definitiv

(Photo source: weheartit.com)
M-a trezit cu un zambet somnoros; un sentiment placut de iubire impletita cu incredere a pus stapanire pe sufletul meu. 
Am mers la fereastra sa trag in piept aerul proaspat si rece de ianuarie iar mainile sale, ce m-au tras cu putere din ghearele gerului, nu mi-au mai amintit de tine. A fost pentru prima data cand in mangaierile, imbratisarile si sarutarile sale nu te-am mai cautat pe tine, pentru prima data cand dorinta de el mi-a inlocuit nevoia de tine. 
Schitez un zambet si-mi plec capul pe umarul sau, adierea vantului imi aduce o suvita pe ochi, iar el imi saruta fruntea apasat; inchid ochii si ma cuibaresc cat sa-i pot intra cu totul in suflet, ma simt departe de tine si in siguranta acolo.