Imi este frica....
Imi este teribil de frica la gandul ca timpul si-a pierdut rabdarea cu mine;
Imi este frica de mine insami, de gandurile si de fiinta mea;
Imi este frica de tine; care "tine"?! - oricare... ma inspaimanti!
Imi e frica de ideea ca o bucata mare din fiinta mea, aproape intreaga, e pe cale sa se sfasie, iar eu nu stiu cum sa ma pregatesc pentru durerea imineta, o durere mai mare decat cea care imi rupe acum sufletul;
Mi-e teama...
Mi-e teama ca nu imi vei mai spune niciodata ca am dormit prea mult, dar ca nu te-ai plictisit privindu-ma; tot atat de teama imi este si ca, probabil, vei mai spune asta;
Mi-e teama ca nu o sa te pot uita, in aceeasi masura in care imi este teama ca o sa te uit, ca o sa iti pierd pana si amintirea;
Mi-e teama ca nu o sa mai fiu niciodata atat de fericita precum ai reusit sa ma faci tu, dar in acelasi timp, imi e teama ca exista posibilitatea unei fericiri si mai mari, o fericire durabila, o fericire pe care nu mi-o vei oferi tu.
Cine imi va oferi o maneca sa imi sterg lacrimile ce-mi ustura obrajii?! Cine imi va alunga norii negri incarcati cu temeri? Cine si cand?
Am tot citit postarile tale si uneori cred ca din anumite dezamagiri traite devii pesimista. Daca ti-e teama inseamna ca ai sentimente, deci traiesti. Cateodata optimismul si motivatia sunt cele mai bune "leacuri".
RăspundețiȘtergereApreciez curajul tau de a transmite ceea ce simti :)
Multumesc frumos pentru apreciere :) da, e adevarat, am tendinta sa devin pesimista, insa nu neaparat pentru ca sunt o fire negativista, ci pentru ca, pur si simplu, cand ma asez in fata calculatorului sa scriu, indiferent de ce as dori sa scriu....cuvintele mi se potrivesc numai in maniera trista, nu stiu de ce :)
Ștergere