Revedere

Un pervaz lat pe care asteptau o cana de ceai aburind, un pix, o foaie si firimiturile viselor toate. Nu ma aveam decat pe mine si era perfect. Afara ploua torential, cu tunete care rasunau odata cu bataile inimii mele si fulgere care-mi ardeau amintirile. As fi vrut sa iau pixul si sa incep sa scrijelesc cuvinte frumoase pe coala alba, imbibata de stropii ce s-au prelins de pe sticla geamului deschis, dar nu mi-am putut aduna gandurile. 

Simteam nevoia  sa stau  doar sa contemplu minunatia de afara si sa ma bucur de propria-mi companie. Pentru prima data, dupa foarte mult timp, simteam ca mi-a fost dor de mine, ca mi-am lipsit atat de tare....
Am inchis ochii si am zambit larg, iar sufletul mi-a zambit si el, complice- semn ca si eu i-am lipsit.